Istoria Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Acum 10 ani în municipiu Chişinău şirul sfintelor lăcaşuri existente aici a fost completat cu unul nou, în cinstea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Aceasta, pe lângă faptul că perpetuează misiunea de a chema sufletele spre mântuire, oferă şi satisfacţie estetică prin felul în care arată, fiind prima biserică maramureşeană de lemn din Republica Moldova. În anul 2000, părintele Severian Gheras, parohul acestei biserici, a demarat căutarea locului potrivit pentru amplasare, iar în 2007, din economiile familiei şi contribuţia domnului Victor Copiimulţi şi a altor ctitori a fost pusă temelia. Astefel, în februarie-martie anul 2008, timp de 5 săptămâni, biserica a fost înalţată. De atunci, atât în exterior, cât şi în interiorul acesteia, lucrările de înfrumuseţare nu contenesc.
Pentru biserica Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, o adevărată comoară este racla sculptată în lemn, cu părticele ale sfântelor moaşte a 24 de sfinţi, instalată sub un frumos baldachin. De ceva timp în paraclisul „Sfânta şi Fericita Xenia de Petersburg” de la demisolul bisericii, a fost plasată o frumoasă raclă cu 28 părticele din sfintele moaşte ale acesteia. Vizavi de baldachinul cu sfintele moaşte se află o sfântă Troiţă (Răstignire), care dăruieşte celor ce vin să se închine, izbândă pământească şi moştenire cerească. Un obiect deosebit de decor poate fi observat chiar la intrarea în biserică în partea stângă. Aici se află toaca fixă, confecţionată din lemn, care chiamă în fiecare duminică dimineaţa credincioşii la Sfânta Liturghie. Remarcabil este faptul că toaca fixă este instalată la o biserică parohială pentru prima dată în spaţiul Republicii Moldova. Este îmbucurător faptul că, enoriaşii apreciază lucrarea şi se bucură de sunetele bătăii de toacă şi nu doar le ascultă, ci chiar vin la biserică chemaţi de ele.
Pe lângă derularea slujbelor după un program fixat, biserica are şi o şcoală duminicală dedicată celor maturi şi copiii. Aceştea învaţă suplimentar lucruri frumoase şi utile, iar copiii învaţă şi a cânta. Ca rezultat în incinta bisericii se produc concerte cu program de diferite tematici.
Activitatea corului. Printre cei chemaţi de sunetele neobişnuite ale toacei sunt coriştii bisericii. Aceştea sunt iubitori ai cântul religios şi de ritualul magic bisericesc Liturghia. Corul bisericii actualmente este compus din 4 membri – soprano, alto, tenor şi bas. Deşi componenţa este restrânsă, una camerală, totuşi, efectul sonor este destul de amplu. Iar atunci când răsună corul, anturajul din interiorul bisericii este unul magic, misterios şi plin de emoţii tipice bisericeşti de cult orthodox bizantin. Membrii corului spun că, activitatea lor nu a început odată cu naşterea parohiei, dar cu 5-6 ani în urmă, iar componenţa corului s-a modificat treptat. Astăzi în corului bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava au rămas cei mai devotaţi enoriaşi acesteea. Dintre cei 4 corişti fac parte nu doar dirijori de cor, sau cantişti, dar şi intrumentişti, muzicologi etc. Acest fapt indică direct cât de mult iubesc meseria pe care o propagă aceşti tineri, chiar dacă nu sunt de profesie corală.
Biografie Daniţă. Un aport deosebit şi remarcabil îl aduce conducătorul (regentul) corului – dna Tatiana Daniţă – profesor la catedra Dirijat Coral în cadrul CEEA Ştefan Neaga. Tatiana Daniţă este născută în data de 1 ianuarie 1974 şi este originară din oraşul Călăraşi. Şi-a făcut studiile în baştina sa, ulterior a studiat la Colegiul Pedagogic din or. Călăraşi, iar studii de Licenţă şi Doctorat le-a făcut la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Între anii 1995-2000 a activat ca Maestru de cor și artistă al Corului CREDO al MAI al Republicii Moldova, apoi în 2004-2006 a fost Lector universitar la AMTAP – a predat dirijat coral, lectura partiturilor corale, practica corală; asistentă a profesorului Efim Bogdanovschi (Patriarhul artei corale din Republica Moldova).
Cea mai fructuasă activitatea Tatiana Daniţă o are în incinta CEEA Ştefan Neaga, aici protagonista înfăptuieşte o mulţime de activităţi: Predarea disciplinelor de specialitate: dirijat coral, lectura partiturilor corale, aranjament coral, clasa corală, practica corală și pedagogică; Proiectarea procesului educațional; Elaborarea de planuri de studii, curricula la discipline, articolelor metodico-științifice; Publicarea articolelor cu conținut științific și metodico-științific; Participarea în seminare, conferințe, master-classuri de nivel național și internațional; Participarea în organizarea și desfășurarea activităților de asigurare a calității la nivel de catedră și instituție; Evoluarea cu colectivele corale Voces Juvenes și Corala Gloria ale CEEA Ștefan Neaga în evenimente cultural-artistice de nivel local, național și internațional; Colaborarea cu studiourile de imprimare și platourile de filmare prin realizarea imprimărilor televizate și radiofonice; Promovarea imaginii colectivelor prin plasarea producțiilor muzicale în rețelele de socializare audio-video; Dezvoltarea parteneriatului artistic; Participarea în organizarea și desfășurarea procesului de admitere în calitate de secretar responsabil a comisiei de admitere;
Dar pe lângă dăruirea de sine în toate aceste activităţi profesionale, dna Daniţă îşi hrăneşte sufletul cu muzica liturgică la biserica Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, din oraşul Chişinău. Iniţial ea a făcut parte din corul parohiei, dar ulterior schimbându-se lucrurile, aceasta preea bagheta dirijorală şi conduce corul bisericesc timp de aproximativ un an. Pe lângă dirijarea corului, doamna Tatiana este şi mentor de muzică pentru copiii amatori prezenţi la şcoala duminicală de pe lângă biserică. De fiecare dată îşi pune în practică măestria de dirijor, cântăreţ de cor, dar cel mai important este faptul că aceasta se consideră o simplă enoriaşă care pe lângă activităţile sale, vine să consume învăţătura bisericească şi dragostea pentru Dumnezeu.
- Dna Tatiana, ştiu că activaţi ca profesor la CEEA Ştefan Neaga şi încercaţi să îmbinaţi lucrul de bază cu activitate de suflet – dirijor al corului din biserica Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Cred că există ceva tangenţe de meserie între aceste posturi. Dar, în ziua de azi mai puţină lume frecventează biserica de cât pe timpurile buneilor noştri şi nu prea mulţi înţeleg rostul de a merge la o slujbă liturgică. Vreau să vă întreb pe dvs, ce înseamnă pentru Tatiana Daniţă o Liturghie?
- Litughia este o procesiune religioasă care presupune nu doar unele elemente constituante, dar, ca să înţelegi semantica ei şi să pătrunzi în profunzime, trebuie să ai nişte studii de reghent. Un dirijor la biserică trebuie să fie un reghent foarte bine versat care cel puţin să aibă în spate studii superiore specializate, sau dirijorii de la Academie să fie instruiţi nu doar cu muzică academică dar şi cea bisericească, ca activând ulterior prin biserici să cunoască în totalmente nu doar rânduiala, dar tot complexul liturgic. În fond, chiar dacă un dirijor nu cunoaşte toate formalităţile unei liturghii, această scăpare nu diminuează calitatea interprtării sau derulării propriu-zise a slujbe. Iniţial nici eu nu eram atât de versată în legităţile ei, şi nu pătrundeam în sensul liturghiei, dar treptat, practicând arta dirijorală şi cea interpretativă am înţeles sensul acestei precesiuni bisericeşti ortodoxe.
- Din câte ştiu eu o liturghie are şi ea nişte legi sau rigori de urmat ca să deruleze eficient şi fix. Iar una din stricteţele ei sunt elementele de bază a liturghiei, care nu pot fi orişicare. Care ar fie le?
- Am avut o experienţă profesională cu corul Credo al MAI condus de dna Boldurat, am plecat în Germania la un festival şi am cântat în cadrul unei mise catolice. Reprezentanţii catolici cântau tradiţionala misă, iar noi cântam ce ne era cunoscut din liturghia otodoxă şi am observat că însuşi derularea misei nu diferă de liturghie. Elementele sunt comune. De regulă, noi începem cu Ectenie, la ei exact acelaşi lucru urmează doar că se numeşte Kyrie eleison. Structura de bază se păstrează, doar că există şi unele modificări. O liturghie otodoxă are următoarele elemente: Ectenii, Antifoane, Heruvim, Pre Tine, Crez, Axion, Tatăl nostru, Împărtăşanie etc.
- Creaţiile corale îşi au ele locul lor în precesiunea liturgică, dar cred că, fiecare dirijor de cor bisericesc îşi propune din start unele pe măsura posibilităţii corului, sau complexităţii lui, dar se ţine cont şi de tematica litughiei fie de sărbătoare sau una simplă. Dvs, ce creaţii corale includeţi în repertoriu liturgic?
- Dacă aş avea posibilitate aş utiliza doar creaţia compozitorilor profesionişti, dar sunt complicate din punct de vedere al materialul muzical şi acestea de cele mai dese ori presupun o componenţă amplă cu divizii. Dar, eu mă limitez la aptitudinile membrilor corului dar şi componenţa modestă nu permite punerea în practică a acestor creaţii de valoare, deşi sunt unele care le şi cântăm în componenţa camerală pe care o avem la moment.
- Fiecare dirijor are unul sau mai muţi compozitori preferaţi, dar totuşi gustul propriu trebuie combinat cu posibilităţile reale ale corului. Musicescu este unul din compozitorii preferaţi ai multor dirijor de cor, mai ales lucrările lui sunt bine venite în slujbele bisericeşti. Dvs, includeţi creaţii de-ale lui Musicescu?
- Da eu include creaţii de ale lui Musicecu, dar într-o variantă mai simplă şi accesibilă componenţei corului. Creaţiile lui Musicescu sunt destul de complicate ca şi material muzical şi evident că ţin cont să le introduc atunci când este vre-o sărbătoare sau le includ pentru diversitate de repertoriu şi poate după predispoziţie.
- Atunci când se fixează un repertoriu coral bisericesc, cred că se ţine cont şi de textul propriu-zis al creaţiilor incluse. Cum credeţi, care ar fi gradul de importanţă a textului şi muzicii în slujba religioasă?
- Eu cred că, pentru un muzician textul şi muzica nu pot exista aparte în arta interpretativă. Cuvântul şi muzica trebuie să fie omogene, echilibrate şi într-o absolută balanţă cantitativă de importanţă. Nu putem spune că textul este mai important chiar dacă este religios, de cât muzica, pentru că încă de pe timpuri se ştie că una este superioară alteia şi invers la fel. Textul literar şi cel muzical, după părerea mea nu pot exista separate mai ales în cultul religios otodox.
- Dvs puneţi accent pe muzică sau text atunci când lucraţi cu corul?
- Atunci când lucrez cu corul, cum am menţionat, nu fac dispersie între text şi muzică din contra atenţionez coriştii să fie mai precauţi atât la linia melodică cât şi la text, pentru că în ambele cazuri există o dramaturgie, sens şi până la urmă ceea ce facem noi este să transmitem mesajul enoriaşilor într-o formă artistică dar totodată pe înţelesul tuturor.
- Bazându-mă pe spusele unor feţe bisericeşti, ştiu că, orice liturghie îşi are linia sa dramaturgică cu toate componentele ei de bază. Ar fi că partea a doua este cea mai reprezentativă a unei liturghie şi că se cântă cele mai importante rugăciuni şi creaţii. După părerea dvs, care este linia dramaturgică într-o liturghie?
- Da, la sigur există o linie dramaturgică în slujbă şi ea se dezvoltă de la simplu la compus, de la diminuendo la crescendo. Sunt de acord că partea a doua a liturghiei este mai impunătoare de cât prima chiar şi din punct de vedere al creaţiilor. Putem vorbi despre o eventuală culminaţie în a doua jumătate a slujbei, unde cântăm cele mai importante creaţii, adică cele mai puternice rugăciuni şi efective în acelaşi timp. Iar spre sfârşit este un simţitor descrescendo după sfâta împărtăşanie, fiind argumentat prin obţinerea unei morale din această liturghie. Lumea devine mai smerită şi împăcată sufleteşte, astfel putem spune la sigur despre efectul produs – liturghia este ca un medicament pentru suflet.
- Ştiu că, dacă se anunţă o sărbătoare posibilă, creaţiile selectate trebuie să fie mai deosebite de cât cele din litughiile din fiecare duminică. În acest caz ce creaţii includeţi în repertoriu corului?
- Eu, inclusiv toţi dirijorii care au conexiune directă cu studii din domeniul respective, îşi dau seama că atunci când este o sărbătoare, repertoriu trebuie să fie mai ales, să includă creaţii mai valoroase poate chiar şi noi. Eu la rândul meu fac acelaşi lucru. Mă strădui să pregătesc anticipat un repertoriu mai festiv,în care includ creaţiile compozitorilor profesionişti cu scop ca cei prezenţi la biserică să simtă că este o sărbătoare şi nu o slujbă obişnuită.
- Cum reacționează enoriașii dar și preoții la repertoriul pe care-l selectaţi?
- Cei prezenţi reacţionează pozitiv, tuturor le place repertoriu, mai ales dacă interpretăm ceva nou care este melodios şi pe măsura perceperii lor, atunci succesul este garantat. Chiar sunt unii care se apropie de mine şi mulţumesc pentru efortul depus şi apreciază munca noastră în colectiv.
- Mai sus am menţionat că fiecare dirijor are în prealabil unul sau mai multi compozitori preferaţi, fie că le place muzica acestora, fie că le este pe înţeles şi îi satisface sufleteşte. Iar unii din propaganţi pur şi simplu au piese preferate de autor sau fără. Vă întreb şi pe dvs, care vă este creaţia preferată?
- Nu am doar o creaţie preferată, am mai multe, dar pot afirma că foarte mult imi plac lucrările compozitorilor ruşi şi mai ales a lui Arhanghelskii, Ceaikovski şi vreau să le introduc în repertoriu corului doar că nu ţin de componenţa noastră, mai ales că, unele piese de a lui Ceaikovski le consider foarte complicate şi concertante. Eu am un vis, extrem de mult imi doresc să pun în practică liturghia lui Rahmaninov, dar această dorinţă rămâne la nivel de vis, pentru că, îmi trebuie voci corespunzătoare şi un colectiv amplu. Dar în fond, toate creaţiile au magia lor şi sunt originale. Afirm că la sigur imi plac creaţii de valoare ale compozitorilor cu nume notoriu.
- Din practica mea ştiu că repetoriu coral trebuie să corespundă procesului liturgic al preoţilor şi trebuie să deruleze paralel atât ca şi limbă vorbită, cât şi tonalitale, mod, sau stil de creaţie. Cum credeţi care ar fi legătura dintre repertoriu corului şi derularea procesului liturgic al preoţilor?
- Ideal ar fi ca legătura dintre cor şi preot să fie una foarte strânsă atât tematic, cât şi armonic. Trebuie să existe tonalitatea comună între replicile preotului şi partida corului, ca să nu apară disonanţe şi discripanţe melodice. Evident că repertoriu corului este strâns legat de desfăşurarea activităţii preotului, pentru că trebuie să corespundă cu elementele procesiunii incluse de el în cadrul liturghiei. Este bine venit ca răspunsul corului la replicile preotului să fie în aceeaşi limbă ca să existe o legătură mai pronunţată.
- Ce viitor vedeţi în activitatea dvs în cultul religios?
- Ceea ce ţine de aflarea mea în biserică este la sigur una îndelungată, iar activitatea mea ca şi reghent nu pot să afirm sau să infirm o oarecare perspectivă. De sigur că eu îmi doresc mai mult să fiu membră a corului de cât reghent, ca să pot savura din plin din esenţa litughiei, pentru că atunci când eşti dirijor ai alte sarcini, eşti mereu axată ca să-ţi reuşească totul bine şi pui mai mare accent pe calitate decât să te concentrezi şi să participi duhovniceşte la liturghie şi să simţi o satisfacţie divină.
Chiforişin Galina, Muzicolog, studentă an.4 AMTAP
